Criza financiară din 2008–2009 a generat efecte disruptive asupra societăților, la nivel global. Comportamentul consecutiv a adus în atenția decidenților de politici conceptul de „risc sistemic“, ce se referă la situația în care un eveniment financiar advers are potențialul de a genera externalități negative de o amploare ridicată și în alte componente ale sistemului financiar.
Pornind de la implicațiile unui astfel de eveniment sistemic, decidenții au ajuns la concluzia că stabilitatea financiară are o importanță majoră pentru echilibrul economic în ansamblu, precum și pentru bunăstarea societății, iar un sistem financiar robust și rezilient la șocuri contribuie activ la o creștere economică sustenabilă – aceasta este ideea centrală pe care o dezbat lucrările cuprinse în volumul de față. Temele abordate variază de la modul cum percepem stabilitatea macroeconomică, la interacțiunea stabilității financiare cu politica monetară, la rolul sistemului bancar, al fondurilor de garantare și al companiilor nefinanciare în economie sau la utilizarea unor instrumente specifice pentru monitorizarea riscurilor și vulnerabilităților existente la adresa stabilității financiare.
