Pasta neagra a pixului

E o mare tristete sa vedem un debut excelent in poezie, stiind ca urmatoarele carti nu vor veni. Poate de undeva se vor recupera de-a lungul anilor si alte poeme semnate de Mariana Gunta, insa - chiar si asa - nu vom putea urmari cu interes acea schimbare pe care debutul o aduce, de cele mai multe ori in bine, in poezia tinerilor. E o mare tristete sa vorbim la trecut despre o poeta atat de tanara. O durere. Si singura consolare e tocmai acest volum - un spatiu viu prin care sentimentele si trairile Marianei, vor ramane atat langa ceid ragi, cat si langa cititoru care acum va descoperi emotionatele poeme ale colegei si prietenei noastre, Mariana Gunta.Moni Stanila