Opere Complete vol. 5. Simboluri ale transformarii. Analiza preludiului unei schizofrenii

Succesiunea noastră de idei arată că deşi termenul de "libido", introdus de Freud, nu duce nicidecum lipsă de conotaţie sexuală, o definiţie exclusiv şi unilateral sexuală a acestui termen trebuie respinsă. Appetitus şi compulsio sunt trăsături ale tuturor pulsiunilor şi automatismelor…
***
Ceea ce se petrece cu adevărat în cazul fantasmelor referitoare la incest şi la trupul mamei este o cufundare a libidoului în inconştient în care, pe de o parte, provoacă reacţii, afecte, păreri şi atitudini infantile personale, dar pe de alta însufleţeşte şi imagini colective (arhetipuri), cărora le revine o semnificaţie compensatoare şi tămăduitoare, pe care mitul a avut-o dintotdeauna. […] Arhetipurile sunt elemente structurale numinoase ale psihicului şi deţin o anumită autonomie şi energie specifică, datorită cărora ele pot atrage conţinuturile conştiinţei care li se potrivesc. […] sunt acele forme sau albii de râu, în care s-a mişcat dintotdeauna fluxul evenimentului psihic.
***
Avem, deci, două forme de gândire: gândirea direcţionată şi reveria sau fantasmarea. Prima trudeşte pentru comunicare cu elemente de limbaj, este anevoioasă şi istovitoare, în timp ce cealaltă lucrează fără efort, aşa-zis spontan, cu conţinuturi deja prezente, călăuzită de motive inconştiente.
***
[Simbolul] se referă la o expresie nedeterminată, respectiv echivocă, ce trimite la ceva greu de definit, care nu este în totalitate cunoscut. "Semnul" are o semnificaţie fixă, întrucât este o prescurtare (convenţională) a unui lucru cunoscut sau un indiciu pentru acesta care se foloseşte în mod general.
C.G. Jung


Această carte are de îndeplinit sarcina ingrată de a-i lămuri pe contemporanii mei că problemele sufletului omenesc pot fi rezolvate la fel de puţin cu instrumentarul sărăcăcios al cabinetului medical de consultaţie ca şi cu mult lăudata "cunoaştere" de către profani "a lumii şi omului". Psihologia nu se poate lipsi de contribuţia ştiinţelor spiritului, mai cu seamă de aceea a istoriei spiritului omenesc. Este […] în primul rând istoria cea care ne dă astăzi posibilitatea să corelăm şi să ordonăm abundenţa nemărginită a materialului empiric şi să recunoaştem importanţa funcţională a conţinuturilor colective ale inconştientului. Psihicul nu este un dat neschimbător, ci un produs al istoriei lui care progresează continuu. Astfel, modificările glandulare sau relaţiile personale dificile nu sunt singurii agenţi care declanşează conflicte nevrotice, ci cauza acestora pot fi şi atitudinile sau conţinuturile condiţionate de istoria spiritului.
C.G. Jung


Limbajul precum şi producerea focului costituiau odinioară victorii asupra inconştienţei animalice şi au alcătuit, de atunci încolo, mijloacele magice cele mai puternice întru înfrângerea forţelor "demonice", mereu ameninţătoare, ale inconştientului. Ambele acţiuni ale libidoului solicitau atenţie, deci concentrarea şi disciplinarea libidoului, înlesnind astfel dezvoltarea în continuare a conştiinţei. Executarea şi aplicarea incorectă a ritului, în schimb, produceau o mişcare regresivă a libidoului, o regresie, riscându-se astfel ca stadiul pulsional şi inconştient anterior să fie reiterat. Pericolul constă în cunoscutele "perils of the soul", şi anume clivajul personalităţii […] şi diminuarea conştiinţei, ambele având ca urmare o fortificare automată a inconştientului. Astfel de consecinţe înseamnă nu numai pentru primitiv un mare pericol sufletesc, ci ele declanşează şi la aşa-numitul om civilizat tulburări psihice, şi anume stări de obsesie şi epidemii psihice.
C.G. Jung