Libertatea de a gandi si minciuna vremurilor noastre

Prima carte dintr-o noua colectie – Antroposofia - adresata in primul rand celor care cauta cauzele ascunse ce stau in dosul evenimentelor istorice si influentele oculte care influenteaza evolutia omenirii. […] Fiindca in acea perioada, chiar daca omul nu mai vorbea de entitati, el mai tinea seama de faptul ca in tot ceea ce ne inconjoara ca natura exista, totusi, anumite forte elementare, care sunt de natura spiritual-eterica. Aspectul esential al conceptiei moderne este faptul ca din reprezentarile umane a fost eliminat tot ceea ce nu poate fi perceput cu simturile, tot ceea ce este, in vreun fel, de natura spiritual-eterica. Intelegem asemenea carti, cum sunt cele ale lui Albertus Magnus, din secolul al 13-lea, numai daca presupunem ca ele tin seama de faptul ca in ambianta noastra fizica sunt prezente peste tot si niste forte spirituale. Caracteristica cea mai importanta in epoca naturalist-stiintifica moderna care isi exercita influentele nu numai asupra conceptiilor despre natura, ci asupra vietii de reprezentare si asupra gandirii umane pana jos, la cea mai simpla inima din popor, caracteristica acestei epoci naturalist-stiintifice e faptul ca, in prima instanta, omul preia de acum inainte in reprezentarile sale din lumea exterioara ceea ce ii vine prin simturi, ceea ce se desfasoara in sfera pe care o observa simturile sale. Cand se vorbeste astazi afara, in lume, despre o stiinta spirituala, despre o estetica, o istorie a artei, o sociologie, ba chiar despre o istorie, ca stiinte ale spiritului, atunci, fireste, acesta e un mod absolut neadecvat de considerare. Fiindca poate fi vorba de stiinta spirituala numai daca se vorbeste despre spirit, adica, despre ceea ce nu se desfasoara in lumea simturilor. Dar ceea ce ne relateaza istoria actuala se desfasoara, desigur, in lumea simturilor, chiar daca rezulta pe baza gandurilor, a sentimentelor etc. Asadar, in realitate, aici nu avem de-a face cu niste stiinte ale spiritului, ci numai cu o stiinta a simturilor. Astfel, caracteristica epocii noastre a cincea postatlanteene e faptul ca omul preia in reprezentarile sale in primul rand ceea ce ofera natura exterioara, ceea ce este perceptibil pentru simturi.