Drept de cetate

[…] Masurarea timpului autonom cu ajutorul ceasurilor de mana, cu quartz, dateaza de la sfarsitul anilor 1960. Cu ocazia conflictelor sociale din mai 1968, legate in parte de cadentele industriale si de contestarea sistemului de productie in lant, se amplifica o anumita dorinta de a relua controlul. Insa realitatea urbana si fabrica orasului creata prin acest mod de productie va antrena in mod inexorabil existenta unei divergente intre timpul masurat, linear dintre locurile in care oamenii isi desfasoara activitatea si locul de munca, divergenta care va dura mai multe decenii.Locurile de productie vor fi situate din ce in ce mai departe si segmentarea spatiala ii va impinge pe muncitori departe de locuintele lor. Dezindustrializarea va amplifica acest fenomen si efectele sale negative (problemele existentiale, lipsa unui scop). Teritorialitatea proximitatii se estompeaza si face loc mijloacelor de transport in masa, metroului, RER-ului, trenurilor sau masinii personale, simbol al puterii si al reusitei sociale si profesionale. In tot acest timp se amplifica aceste fenomene, se amplifica pierderea notiunii timpului, in folosul timpului linear, al timpului destinat muncii sau al timpului de productie.