Cuvinte de aur. Volumul VII: Mangaierea celor indurerati (despre moarte, doliu, parastase)

In textele volumului de fata,Sfantul Ioan Gura de Aur ne dezvaluie care este moartea adevarata si moartea falsa. Mort cu adevarat nu este cel care sufera moarte biologica,pentru ca moartea aceasta are doar denumirea de moarte. Hristos,prin moartea Sa,a biruit moartea,iar diavolul,prin arma cu care credea ca-L va birui pe Hristos,a suferit propria pierzanie.
Cand este vorba despre omul virtuos,atunci moartea este caracterizata drept „cinstita”,in timp ce moartea celor pacatosi este definita drept „vicleana.” Prin moarte,dreptul se muta acolo unde va primi plata ostenelilor sale,in timp ce pacatosul se opreste din savarsirea faptelor sale pacatoase.
Sfantul Ioan Gura de Aur,dascalul universal al Bisericii noastre,ca un „anatomist” desavarsit al sufletului omenesc,nu opreste doliul.
„Nu opresc tanguirea”,intareste Sfantul. „Plangi si tu,asa cum a plans Domnul Insusi pentru prietenul Sau,Lazar,cu bunacuviinta si gravitate,nu ca unul care nu crede in Inviere”.
Ceea ce aduce multa mangaiere celor indoliati sunt parastasele care au fost randuite de catre Biserica din vremurile cele mai vechi,cunoscand,conform marturisirii Sfantului,castigul sufletului din aducerea Jertfei celei fara de sange,dar si din milosteniile care se fac pentru cei adormiti.