Chemarea Maestrului Spiritual

In pragul epocii care vine, se poate observa o revolta crescanda fata de predominanta unei conceptii despre realitate care se refera exclusiv la o lume rational cognoscibila si stapanita prin tehnica. Iar ceea ce depaseste aceasta notiune este clasat ca tinand de domeniul imaginarului sau al credintelor. Acest punct de vedere neglijeaza totalitatea si adevarul omului, caci acesta, prin nucleul sau, prin Fiinta sa esentiala, participa la o realitate care transcende orizontul eului sau conditionat de spatiu-timp si de ceea ce este rational. Acum, se pune intrebarea: cine ne poate ajuta sa devenim ceea ce am trait, fara cea mai mica indoiala, ca esential, sa pastram experienta intr-o constiinta largita si sa-i purtam marturie in lume? Raspunsul este: „Maestrul”. Totusi, acest maestru nu capata realitate decat in fata celui care este gata sa fie discipol, adica sa urmeze „calea” indicata si pe care, potrivit legii eterne, marea transformare se indeplineste. In trinitatea „maestru, discipol, cale”, Viata creeaza spatiul in care isi manifesta sensul ei supranatural. Maestrul este altceva decat un educator, un indrumator de constiinta sau un terapeut. El este instrumentul care, cu o forta capabila sa infrunte lumea, il readuce in mod constient pe om la unitatea sa originara cu Fiinta divina. Cel care a recunoscut in maestru puterea care, din interior, il apeleaza si il transforma, il regaseste in toate situatiile capitale ale vietii: in intalnirea cu moartea, in confruntarea cu raul, in modul de a-si trata corpul si in cautarea propriului centru. „Maestrul nu este un element de stabilitate, ci o figura revolutionara. Cu el nu esti niciodata sigur de ceea ce se va intampla. El este imprevizibil si contradictoriu ca viata, caci el intruchipeaza Viata, caci el este viata si moarte, este yin si yang, intr-o perpetua rotatie. El actioneaza ca forta creatoare si eliberatoare totodata. Maestrul este viata - cu moartea pe care ea o contine - periculoasa, incomprehensibila si dura. Omul aspira la liniste, la siguranta, la armonie. Maestrul rastoarna ceea ce tocmai s-a instalat, distruge ceea ce parea asigurat, dezleaga ceea ce s-a legat. El trage covorul de sub picioarele discipolului, caci trebuie sa mergem, si nu «sa ne instalam». Ceea ce este important este sa inaintam, si nu sa ajungem; sa schimbam, si nu sa desavarsim. Viata este doar o tranzitie. Maestrul mentine viata vie, ca o perpetua tranzitie.”„Omul nu-si poate implini destinul decat ascultand vocea maestrului interior. El este, deci, prin natura, un discipol virtual, discipolul interior fata in fata cu maestrul interior. La fel ca si maestrul din el, discipolul este intotdeauna «acolo», deja in el. Arhetipul discipolului este legat de cel al maestrului, ca arhetip al subiectului pregatit sa-l urmeze, neconditionat, pe calea uniunii cu Fiinta. Trezirea discipolului nu are intotdeauna drept cauza un eveniment important; si cel mai nesemnificativ incident poate aduce o rascruce interioara. Caci suferinta Fiintei esentiale refulate pregateste de mult aceasta trezire. Ea se exprima in multe moduri. Scara lor merge de la indispozitia fizica pana la tendinta catre suicid, trecand prin nevroza si depresie. Cu cat suferinta nascuta din Fiinta esentiala este mai mare, cu atat exista mai multe sanse ca o cauza minima sa fie suficienta pentru a provoca un reviriment.”Karlfried Graf Durckheim Cuprins Cuvant-inainte 5 partea intaiSTRIGATUL DUPA MAESTRU I. DE-A LUNGUL TIMPULUI 131. Maestrul ca arhetip 132. Mediator intre cer si pamant 163. De la angoasa primitiva la cunoasterea initiatica 184. Stiinta atemporala – Marea Traditie 205. Inteleptul si Maestrul 23 II. IN ZILELE NOASTRE 271. Intrebarea 272. Cine cere un maestru? 293. Cine pune aceasta intrebare? 304. Experienta care declanseaza chemarea maestrului 355. Unde se afla maestrii? 40 partea a douaMAESTRUL, DISCIPOLUL, CALEA I. IDEEA SI REALITATEA MAESTRULUI 491. Maestrul vesnic 492. Maestrul interior 543. Maestrul in persoana 57 II. DISCIPOLUL 65 III. CUM ACTIONEAZA MAESTRUL 751. Invatatura 752. Indrumarea 823. Stralucirea 864. Exemplul 885. Socul 93 IV. VIATA SI OMUL 95 V. CALEA 107Hristos Maestrul 125 partea a treiaVOCEA MAESTRULUI IN VIATA Introducere 131 I. VOCEA MAESTRULUI IN INTALNIREA CU CORPUL 1351. Corpul care suntem 1352. Perspectiva fiziognomica 1463. Deformari colective 1534. Imaginile directoare 1565. Exercitiul 160 II. MAESTRUL INTERIOR IN CAUTAREA CENTRULUI 1651. „La bonne assiette” 1652. Lumea vazuta sub aspectul sau personal si sub aspectul sau obiectiv 1673. Cele trei nevoi fundamentale ale omului 1734. Tripla unitate a Fiintei – centru al omului 1755. Trei feluri de constiinta 1786. Constiinta de sine copilareasca 1817. Constiinta de sine a eului profan 1828. Constiinta de sine prin Fiinta 1869. Centrul: Fiinta prezenta in om 18810. Calea spre Centru 19011. Centrul in simbolismul corpului 29912. Inima – centrul crucii 208 III. VOCEA MAESTRULUI LA INTALNIREA CU MOARTEA 215