Castelul interior

Castelul interior este una dintre cele mai importante lucrari ale misticii crestine apusene. Cunoscuta si iubita de intreaga lume crestina, ea constituie - alaturi de Noaptea intunecata a Sfantului Ioan al Crucii - o piesa de referinta a misticii carmelitane a Spaniei „Secolului de Aur”, care isi pastreaza inca, prin prospetimea si sinceritatea ei, actualitatea si puterea de transformare a sufletului cititorului.Sfanta Tereza de Avila a trait in Spania secolului al XVI-lea si a avut o activitate foarte vasta atat in plan concret - ca fondatoare de noi manastiri carmelitane –, cat si in plan spiritual, ca asceta si mistica desavarsita. Supusa privirii exigente a Inchizitiei, controversata si putin inteleasa in vremea sa, datorita limbajului simplu si direct cu care scrie, a cuvintelor provenind direct din suflet, din trairea nemijlocita a comuniunii cu Cel Rastignit, la care ne indeamna peste veacuri sa „atintim mereu ochii”, Sfanta Tereza de Avila lasa umanitatii o marturie nepretuita de smerenie, lumina interioara si credinta.Ea analizeaza sufletul uman folosind alegoria unui castel cu sapte randuri de Lacasuri, din ce in ce mai apropiate de Dumnezeu, adevarata „scara a lui Iacob”, pe care sufletul, insetat de iubirea Lui, ascensioneaza, in drumul sau catre desavarsire.