Cand zeii dorm - Konstantin Korcinski

Cand soarele pe dupa munti se lasa Inrosind valul marii cu raza lui de foc Se-aude-ncet o voce draga si duioasa, Facandu-ma sa ma opresc pe loc.   Astept sa vii, nu ma intorc spre tine, Vreau sa-ti aud pasii in nisipul auriu, E seara, tarmul e pustiu si este bine, Te-astept sa vii si vreau sa stiu...   E liniste in jur, iar zeii pleaca la culcare, Caci in Elada domnesc in voia lor Marea isi loveste valul intr-o sarutare, De tarmul unde visele se nasc si mor.   Te-apropii-ncet cu vocea-ti plina de dor Imi mangai fruntea-ngandurata, La ureche sa-mi soptesti cuvinte de amor Caci zeii dorm, sa nu-i trezim de-ndata.   Privesc in jur trezit de-a mea visare, E pustiu, esti departe, tu esti timp Nu vad nici urma pasilor tai carare, Iar zeii inca dorm pe muntele Olimp.