Biserici construite in judetul Constanta in perioada 1878-1923

Dobrogea are un loc deosebit in inimile romanilor, iar aceasta se datoreaza si faptului ca aceasta regiune a fost binecuvantata de Dumnezeu cu prezenta nu numai a Sfintilor Apostoli Andrei si Filip, ci si cu o multimer de sfinti martiri, cuviosi si ierarhi, dintre care amintim doar pe Sfintii Zotic, Atal, Camasis si Filip de la Niculitel, Sfintii Epictet si Astion, Sfantul Dionisie Exiguul, Sfantul Bretanion, Sfantul Teotim, episcopul Tomisului, Sfantul Ioan Cassian si alti „calugari sciti”.

Dimensiunile urmelor catedralelor de la Noviodunum, Halmyris, Istria, Tomis si din celelalte cetati antice dobrogene, precum si prezenta, in perioada bizantina, a nu mai putin de 14 episcopii in acest teritoriu constituie suficiente motive pentru interesul aratat de istoriografia romaneasca, atat laica, cat si bisericeasca, acestui binecuvantat colt de tara.
Dobrogea a ramas peste timpuri un model de convietuire interetnica si interconfesionala, iar existenta pana aproape de inceputul secolului XIX a Mitropoliilor Proilaviei si Silistra, sub stapanire otomana, o demonstreaza.

Urmare Razboiului de Independenta si prin Tratatul de pace de la Berlin din vara anului 1878 se recunoaste independenta Romaniei, i se recunosc Dobrogea, Delta Dunarii, Insula Serpilor si se specifica faptul ca linia de frontiera cu Bulgaria sa porneasca in continuarea Dunarii, astfel incat sa cuprinda populatia compacta romaneasca din aceste zone, iar partea din sud, Cadrilaterul sa revina Bulgariei.
In acest context, la 14 noiembrie 1878, Dobrogea a reintrat oficial in componenta statului roman modern. 1878 reprezinta inceputul unor procese profunde de transformare a tarii si in special a acestui vechi, dar proaspat teritoriu al patriei.
Iata argumentul pentru cea dintai borna a perioadei stabilite ca obiect de studii pentru cercetarea noastra, iar 1923 reprezinta cealalta borna, fiind anul reinfiintarii Episcopiei Constantei, mai exact la 30 martie 1923, cand Ilarie Teodorescu este ales episcop al Constantei, anticul Tomis, fiind instalat la 21 mai acelasi an.