Avant. Garde and representations of communism in hungarian literature from Romania

Autorul cartii, lector universitar al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca a participat la numeroase simpozioane si conferinte internationale prezentand aspecte ale literaturii maghiare din Romania tinand cont de perspectiva unui public mai putin familiarizat cu evolutia acestei literaturi minoritare.

Prin diferite studii de caz, aceste studii discutau probleme care depasesc aria restransa a culturii maghiare din Romania, integrandu-se intr-un context la care diferitele culturi central-est-europene se pot raporta usor la randul lor, principalele teme ale autorului fiind avangarda literara si studiul comunismului in domeniul culturii. Scriitorii si istoria intelectuala sunt discutate aici tinand cont de contextul romanesc, maghiar si european in general.

Adunate intr-un volum, aceste texte arata schimbarile culturii maghiare din Romania prin raportarea acesteia la contextul istoric: din perioada interbelica sunt discutate opere progresive care cautau intens posibilitatile integrarii in cultura europeana a momentului, iar din perioada de dupa 1945, autorul analizeaza tipuri de fenomene si opere literare care au o logica asemanatoare cu cele din alte tari ale blocului comunist. Ca sa aiba un posibil impact in cultura romana, maghiara, dar si cea europeana in general, volumul pastreaza varianta originala, engleza a articolelor, oferind totodata mai multe detalii despre unele fenomene care pot fi importante in mod deosebit pentru publicul din Romania.

Dupa o analiza mai generala asupra fenomenului culturii minoritare, pornind pe urmele teoreticienilor Gilles Deleuze si Felix Guattari, volumul cuprinde studii despre avangarda literara maghiara din Romania (tema tezei de doctorat al autorului, sustinut in 2004). Acest curent al literaturii maghiare din Romania, desi marginalizat la vremea respectiva, a produs in perioda interbelica fenomene si opere interesante.

Este interesant studiul de caz al poetului de origine germana Robert Reiter, care a devenit poet avangardist maghiar, ca dupa 1926 sa se afirme ca scriitor german din Romania, sub pseudonimul Franz Liebhard. Exemplul lui Reiter ofera date concrete despre cum poate fi efectuata trecerea dincolo de limitele unei singure culturi in cazul unei singure persoane.

Opera prozatorului si pictorului avangardist Gyorgy Szanto este interesant mai ales din perspectiva intermedialitatii: conceptia sa de Gesamtkunstwerk, in care opera literara, muzica, pictura, teatrul se imbina, se regaseste in romanele sale, dar si in revista aradeana, editata de el, intitulata „Periszkop".

Sunt de remarcat si contactele artistilor avangardisti romani si maghiari, avangarda fiind prin excelenta un fenomen international si intercultural. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, scriitorii maghiari din Romania au adoptat strategii de o larga varietate incercand sa se confrunte cu logica regimului comunist intr-o situatie de minoritar.

Studiile urmaresc directia carierelor de intelectual prin cazuri concrete. Setul de reguli si asteptari ale regimului comunist din Romania a avut schimbari importante de-a lungul deceniilor de dupa 1945, fara a fi o structura monolitica, omogena. Ca atare, posibilitatile de raportare la aceste reguli a cunoscut multe schimbari si din partea intelectualilor maghiari din Romania in diferitele contexte istorice