A transmite, a invata

Ce inseamna a invata? Ce presupune si cum are loc invatarea? La aceste intrebari, scoala contemporana aduce un raspuns categoric: scoala traditionala s-a inselat, ea a vrut sa transmita cunostinte inoculandu-le, prin intermediul dascalilor, unor elevi pasivi. Aceasta pedagogie prin impunere nu functioneaza. Ea trebuie inlocuita cu o pedagogie activa, care face din copil actorul construirii cunostintelor sale. Ne aflam insa in momentul cand raspunsul acesta se dovedeste a fi la fel de fals, in semi-adevarul lui, ca si filosofia anterioara. Totul trebuie luat de la capat. Este problema fundamentala a scolii de azi, cazuta intr-o incertitudine totala privind natura activitatii pe care o are de indeplinit.Aceasta este si problema pe care cartea de fata se straduieste s-o clarifice, mai intai degajand originile istorice ale acestui model pedagogic, apoi aratandu-i, prin mai multe exemple, limitele. In sfarsit, si in mod special, propunand o reflectie asupra unei experiente primordiale a carei amintire adultii o resping: dificultatea de a invata, care este inseparabila de necesitatea unei transmiteri. Cu ce conditii, in ce fel, prin ce mecanisme este posibila o asemenea transmitere? Nu e vorba aici de a oferi niste solutii de-a gata, ci de contribui la schitarea cadrului unui necesar efort de reintemeiere.