In loc de editorialNicolae Breban • Un mare clasic: Thomas Hardy / 3Cititorule, o sa te miri ca padurea se poarta asa de bland si de protector cu aceasta criminala, cu aceasta femeie care si‑a omorat barbatul.In roman se topesc atatea genuri: eseu, publicistica, poezie… Mai ales publicistica, jurnalistica, chiar teatru!Din viata in viataMarius Mihet • Antistructura necesara / 4De la inceput pana la sfarsit, Sorin Stoica a transcris fantasmele urbane cu sentimentul ca viata se muta intotdeauna altundeva.Idealurile altora de nefericire au fost idealurile lui de fericire. Una radical inteleasa sub forma responsabilitatii celui‑ce‑aduce‑mitul.Cronica literaraStefan Borbely • Atributul excelentei (II) / 5Insistenta pe materialitatea scrisului (pe „carnalitatea” operei) reprezinta, pentru E. Simion, o optiune metodologica esentiala.O sugestie critica foarte subtila, inzestrata cu caracter de generalitate sintetizeaza inceputul „aventurii materiei” din poezia romana a primilor ani postbelici.PolemiceMircea Platon • Conservatorismul si politia gandirii / 6Pornind, asemenea stangii, de la o lozinca, adica de la un enunt trunchiat mobilizator, nu putem ajunge decat la o intelegere dadaista a societatii, la o innodare de fraze care se bat cap in cap intre ele si cu realitatea.Eveniment • Academia RomanaStefan Hell, laureat al premiului Nobel, la Academia Romana / 6Breviar de civilizatie europeanaRazvan Theodorescu • Idee dinastica si arhitectura ecleziala: posteritatea Curtii de Arges / 7Tot un lacas, aflat in succesiunea arhitectonica argeseana, biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti, i‑a fost menit „printului aurului” ca mormant tainuit.Incheierea tipologiei noastre o facea, intre 1716 si 1722, disparuta biserica a manastirii Vacaresti, a primului fanariot Nicolae Mavrocordat, care, prin tata, indirect, cobora din Radu Mihnea.Cronica de carteConstantina Raveca Buleu • „Homo medioeuropaeus” / 8Explorarea tipologiei medioeuropene continua cu ajutorul cartografiei statistice, pe o canava metodologica datorata lui Emmanuel Todd, consolidata prin grilele teoretice furnizate de Ferdinand Tonnies.Surasul Printului MiskinAura Christi • Din analele demnitatii nationale / 9Ce a salvat natiunea lui Stefan Mare si Sfant si a lui Mihai Kogalniceanu sau Titu Maiorescu? Ce a mentinut pe linia de plutire acest neam descins din geti si daci, trecut prin foc si sabie de‑atatea ori?Observi cum se hranesc la radacini, in primul rand, demnitatea natiunii din care faci parte si, totodata, felul tau de a fi indragostit iremediabil de tara ta, vazuta de Ioan Paul al II‑lea ca o „gradina a Maicii Domnului”.Cronica de carteMarian Victor Buciu • Romanul informal / 10Livresc tot atat cat meta‑romanesc, Bogdan Cretu mentine aici mai cu seama un raport deopotriva previzibil (exegetic) si surprinzator (ca prezenta in text) cu N. Breban, cu care jonctioneaza mai curand atasat decat detasat.Personajul exponential din Bunavestire, Grobei, e amintit intr‑o serie de personaje universale regasite „vii” din sculptura si literatura.Din arhivele demnitatiiIoan‑Aurel Pop • Ucrainenii, romanii si maghiarii pe la anii 900, cu reverberatii in anii 2000 / 11Aceasta din urma lucrare se incheia tocmai cu lupta de la Posada (1330), dintre primul Angevin ungur si Basarab, primul voievod al Tarii Romanesti unite.Suveranul acesta, care a promovat si prin alte mijloace istoria romanilor, romanitatea lor, a fost numit inca din timpul vietii sale de inamicii politici sau de unii dispretuitori ai sai Valachorum regulus, adica „regisorul romanilor”.Istoria era o povestire frumoasa despre trecut, menita sa glorifice „faptele mari si minunate” ale unui suveran, ale unui popor.Evenimente • Academia RomanaDiscurs de receptie academician Victor Spinei / 12„Obiectele liturgice si povestile lor in colectia fotografica a lui Al. Tzigara‑Samurcas” / 12Colectia „Civilizatia Romaneasca” constituie un proiect prioritar al Academiei Romane, menit sa promoveze, in tara si in strainatate, contributiile romanesti in multiple ramuri ale stiintei si culturii nationale.Stiri • Alegerea conducerii Academiei Romane / 13In cadrul Adunarii Generale au fost alesi, prin vot secret, cei patru vicepresedinti si secretarul general, care, alaturi de presedintele Academiei Romane, ales in data de 5 aprilie 2022, vor alcatui Biroul Prezidiului.PolemiceConstantin Toader • Digitalizarea – noul vitel de aur al reformatorilor scolii? / 14Scoala „digitala” va aduce averi unora, dar ii va transforma pe tineri in niste zombi perfecti, clienti „buni” pentru jocuri video, zahar, alcool si mancare nesanatoasa.Cu numeroase argumente, Franzke ne arata caile gresite ale unei politici si pedagogii ostile copiilor si educatiei, care, contrar a ceea ce afirma ca urmaresc sa realizeze, ajung la rezultate dezastruoase.LecturiTheodor Codreanu • O noua carte despre Nichita Stanescu / 16Poezia – spune poetul nostru – nu este numai arta; ea este insasi viata, insusi sufletul vietii. Ea se exprima in primul rand prin arta.Intelegerea poeziei numai ca arta saraceste notiunea de poezie. Ea nu este un mod de existenta, cum se sustine uneori, ci o componenta fundamentala a existentei.Alina Bako • De la Antikythera la soteriologie / 17Omul nu mai are sensul dat de Parmenide, nu mai e acea fiinta unica, neclintita, ci e o constructie de idei logica, bazata pe o axioma in continua evolutie.Calatoria poetica trece de la saga lui Ragnar vikingul la prelucrarea legendelor scandinave din opera lui Wagner, la aluzia la mitul polinezian.ModeleBoris Marian • Floarea de cenusa a lui Paul Celan / 18La Paul Celan, cenusa, culoarea neagra, tonul tragic sunt dominante, ca intr‑un concert in care aceleasi motive se succed si revin, de fiecare data in alta ordine.Nu dormi. Stai de veghe/ Plopii canta, ei umbla/ alaturi de soldati. In sant e sangele tau/… Lumea‑i o fiara in chinurile facerii.Clubul Ideea EuropeanaMihaela Helmis in dialog cu Calin Stegerean. In spiritul lui Brancusi / 19In Romania sunt doua muzee care detin lucrarile lui Constantin Brancusi: Muzeul National de Arta al Romaniei si Muzeul de Arta din Craiova.Muzeul National de Arta al Romaniei are o colectie foarte bogata si valoroasa de lucrari din patrimoniul universal, din patrimoniul european.ProzaFlorin Logresteanu • Misterul comorii din turn / 21Calugarul isi facu de trei ori semnul crucii si se intinse peste pajistea uscata de la piciorul turnului. Era prea obosit sa inceapa imediat urcusul.Ispita a coborat la poalele Ceahlaului odata cu turmele. Intr‑o seara, la una din stane, oierii povestira ca unul de‑al lor, dintr‑un salas de dincolo de munte, le vorbise despre comoara din turn.Corespondente din Tara SfantaTesu Solomovici • Israel la 74 de ani / 22Irinel Popescu, Aura Christi si Horatiu Malaele – „Omul anului” si Medalia „Shalom”.Dragos Nelersa • Cultura romana renaste in Israel / 23Unul dintre cele mai asteptate momente ale serii a fost dialogul despre limba romana din Israel dintre Jean Askenasy si Lucian Zeev Hershcovici. Cei doi au facut o trecere in revista a evolutiei literaturii romane in Tara Sfanta.„Conexiuni” • Conferintele Academiei RomaneJean‑Jacques Askenasy • Sapte ciudatenii ale omului / 23Din poezia lumiiManuel Rico / 24Antologiile ContemporanulIorgos Veis / 25Uneori reuseste si treceprintre frunzele lorsi ajunge pana la noi lumina, o invingatoare.Ideologii contemporaneMirel Talos • Despre rescrierea istoriei / 26Istoricul marxist introduce in evenimentele istorice pe care le trateaza concepte proprii si o sensibilitate ideologica ce vor modela materialul istoric.Agenda culturalaLaureatii Premiilor AFCN 2021 / 26PolemosAdrian Dinu Rachieru • Recitind „Ivan Turbinca” / 27Anexat, minimalizator, folclorizantilor (innobiland, astfel, falanga culegatorilor), Creanga ne-a oferit, de fapt, o opera dificila, de un „farmec inanalizabil”, recunostea Calinescu.Vasile Lovinescu, un hermeneut tinut o vreme „sub obroc”, venea cu o alta interpretare, rasturnand acest scenariu.Cartografii simboliceAdrian Majuru • Orasele: harti in miscare / 28Toate aceste confruntari, competitii, pande si vanatori continue, dintre el si ea, au parasit spatiul privat pentru a se derula in spatiul public.Si pentru ca toata aceasta poveste sa aiba cat mai multe capitole au fost create labirinturi, refugii, paranteze, forme si culori sociale, care s‑au diversificat de la o generatie la alta.Vremea in schimbare a muzicii clasiceSorana Manailescu in dialog cu Noam Zur„Un dar din partea comunitatii muzicale romanesti” / 29Cea mai mare ingrijorare a mea este ca muzica clasica isi va pierde relevanta pentru lumea si publicul de astazi, iar noi vom parea invechiti.Cred cu adevarat ca singura cale de urmat poate sa fie reluarea dialogului multi‑generational, de care dispune frumoasa noastra forma de arta, tinand cont de axioma ca exista doar doua feluri de muzica: muzica buna si muzica proasta.EvenimentAda Vertan • Festivalul producatorilor de film independenti / 30PolemiceMagda Ursache • Listasii / 31Razboiul intre partizanii lui Eminescu si partizanii lui Caragiale consuma, inca, hartie multa. Plicticosul Eminescu, cel melancolic, pustiitor, fara solutii, este opus lui Caragiale.Demascarile retrograzilor se fac in vechiul stil proletcultist: cum aparea ceva in regim de capodopera, aparea si vocabula ratat.(Con)texteMaria‑Ana Tupan • Nefericit precum ulise… / 32O parte semnificativa a cartii este dedicata geopoliticii, definirii Estului in raport cu Occidentul.Sunt sustinute revendicarile legitime ale Estului, inabusite sub teroarea etichetelor de nationalism, antieuropenism, conservatorism, care nu sunt, insa, decat atasament la valori traditionale, cum ar fi credinta si familia.Corespondenta din AustriaHans Dama • Intalniri vieneze / 33Marin a realizat, cu un creion uitat, scos la repezeala dintr‑un buzunar, pe o hartie singuratica, un desen, imortalizandu‑ne pe Liviu Papadima si pe subsemnatul.MarginaliiCrisu Dascalu • Romanii de pretutindeni? / 33Cronica plasticaLuiza Barcan • „Chipul slavei Tale” – icoane de patrimoniu la Arhiepiscopia Ramnicului / 34In pofida multor incercari ale istoriei prin care a trecut Oltenia, partea sa de nord a cunoscut, dupa 1714 si pana spre 1830, o perioada in care s‑au construit biserici pretutindeni, la Ramnicu Valcea.Zugravii Scolii de la Costesti erau, de fapt, continuatorii traditiei brancovenesti, fiind indrumati de Dimitrie Ieromonah si de Grigorie Ranite, cei care la mijlocul veacului al XVIII‑lea coordonau echipele de pictori angajate de episcopii Ramnicului.Agenda culturalaEmil Hurezeanu • Un regal intr‑o fosta capitala imperiala / 35Ana Maria Sabaila • Pe scena lui Pygmalion Theater, Viena / 35„Conexiuni” • Conferintele Academiei RomaneRazvan Theodorescu • Arta si spiritualitate est‑europeana, de la iconoclastie la Kandinsky / 35LecturiIon T. Prica • O aparitie spectaculoasa / 36Sub egida Comisiei de Stiinta si Tehnologia Microsistemelor (STMS) a Academiei Romane, a luat fiinta Grupul de Lucru pentru Microelectronica (GLME), pentru a sprijini participarea Romaniei la revigorarea microelectronicii in Europa.Recuperarea statutului de domeniu strategic se datoreaza unui grup profesionist si entuziast, patronat de Academia Romana. Absolut laudabil.FilmDana Duma • Filme peste filme, realitatea peste fictiune / 37Discutia lui Ari Folman cu fosti tovarasi de arme de atunci atesta aceeasi pierdere de memorie privind o participare la un masacru al unei populatii civile, contra careia nu exista nicio dovada de vinovatie.Eroul din film este o victima inocenta a razboiului din Afganistan, unde si sovieticii, si americanii au lasat in urma numeroase victime.Cultura, imagine, civilizatieDalina Badescu • Paradisul azi / 38Paradisul era fie o nostalgie a unui trecut pierdut, fie o promisiune a viitorului de dincolo de viata.In mod paradoxal, intr‑o lume care declara ca Paradisul este doar o simpla problema de decizie, aflat la un click distanta, de fapt acesta este mai departe de noi decat oricand altcandva.TeatruDana Pocea • Mostre de afirmare a identitatii / 39Victor Ioan Frunza descompune subiectul in momente interactionale in care spectatorul devine partener mut intr‑un dialog intersubiectiv centrat pe interogarea si regasirea (sau nu) a propriului eu.Va dorim lectura placuta!
RECENZII Contemporanul Nr. 06 / 2022
Nu exista inca nicio recenzie scrisa!
